© Bud Mat Consulting S.R.L. 2011-2012 Supralegalizarea 1. Temeiul legal:               - art.162 alin.4 din Legea nr.105 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat             "Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instante române se face, din partea autoritatilor române, de catre Ministerul Justitiei si Ministerul Afacerilor Externe";                   - art.57 alin. (1) din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995:             " În cazul în care, pentru valabilitatea în strainatate a actului notarial este necesara supralegalizarea semnaturii si sigiliului notarului public de catreMinisterul Justitiei, Ministerul Afacerilor Externe si misiunea diplomatica sau oficiul consular din România ale statului în care actul urmeaza a fi folosit, notarul public va pune în vedere partii obligatia îndeplinirii acestei cerinte".               2. Categorii de acte care se supralegalizeaza de catre Ministerul Justitiei                În temeiul prevederilor legale invocate mai sus, Ministerul Justitiei supralegalizeaza urmatoarele categorii de acte oficiale române: -          hotarâri judecatoresti (în original) emise de instantele judecatoresti române (hotarârile judecatoresti trebuie sa fie legalizate de instanta care le-a pronuntat, cu numele în clar, de catre grefierul care legalizeaza hotarârea sau de catre presedintele instantei); -          acte notariale: de exemplu: declaratii notariale, copii legalizate de pe înscrisuri, traduceri legalizate ale unor acte; -          actele originale care emana de la un executor judecatoresc; -          actele originale emise de Registrul Comertului, semnate clar si emise cu antetul Ministerului Justitiei.               3. Situatiile în care este necesara supralegalizarea actelor oficiale române   Actele oficiale române, de natura celor mentionate la pct.2, se supralegalizeaza numai în situatia în care actul respectiv urmeaza a fi folosit într-un stat care nu este parte la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961. Tari semnatare ale Conventiei de la Haga Statele membre ale Conventiei de la Haga din 5 Octombrie 1961 privind simplificarea procedurii supralegalizarii actelor ce vor fi folosite in strainatate, sunt in numar de 64 si in toate acestea un document apostilat va fi recunoscut fara a fi necesare alte proceduri suplimentare. Pentru statele membre Haga, incepand cu data de 1 Septembrie 2005, apostilarea / supralegalizarea documentelor se va face de catre birourile specializate ale Prefecturilor, respectiv Tribunalelor din judetul respectiv. Apostila garanteaza recunoasterea oficiala prin lege. Cu alte cuvinte, orice document cu apostila Conventiei de la Haga este automat recunoscut pentru folosirea fara alte cerinte in oricare dintre celelalte tari semnatare. Documentele romanesti legalizate cu Apostila Conventiei de la Haga sunt recunoscute in oricare din tarile din lista de mai jos: Albania, Africa de Sud, Andorra, Antigua si Barbuda, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Bahamas, Barbados, Belgia, Belize, Belarus, Bosnia - Hertegovina, Botswana, Brunei, Bulgaria, China, (Hong Kong), China (Macao), Columbia, Cook Islands, Croatia, Cipru, Cehia, Elvetia, El Salvador, Fiji Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Grenada, Honduras, India, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kazahstan, Lituania, Letonia, Lesoto, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg, F.R.I.Macedonia, Malawi, Malta, Mauritius, Marea Britanie si Irlanda de Nord, Marshal Island, Mexic, Monaco, Muntenegru, Namibia, Norvegia, Niue, Noua Zeelanda, Olanda, Panama, Polonia, Portugalia, Romania, Rusia, Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, St. Kitts and Nevis, Samoa, San Marino, Serbia, Seychelles, Slovacia, Slovenia, Spania, Surinam, Swaziland, Statele Unite ale Americii, Suedia, Tonga, Triniadad si Tobago, Turcia, Ucraina, Ungaria, Venezuela Supralegalizarea documentelor pentru tarile ne-membre Haga Procedura de recunoastere a documentelor oficiale in tari nemembre ale Conventiei de la Haga, poarta numele de supralegalizare. Spre deosebire de apostilare, care este o procedura simplificata de recunoastere a documentelor prin aplicarea unei apostile, supralegalizarea documentelor pentru tarile nemembre Haga, presupune un traseu mult mai complex si care presupune un numar mult mai mare de vize si certificari din partea institutiile romane implicate, urmand ca in final, documentele sa poarte viza din partea ambasadelor si reprezentantelor consulare ale statelor in cauza. Traseul actelor presupune, de la caz la caz, vize de la Ministerul Invatamantului, Registrul Comertului, vizari la Ministerul de Externe si Ministerul de Justitie, precum si vizari de la Ambasadele si Consulatele tarilor in cauza. ,,Cunoasterea cuvintelor conduce la cunoasterea lucrurilor.'' (Platon) Sunt multe cuvinte pe care nu le cunoastem sau ale caror sens ne sunt straine, dar încercam în continuu sa comunicam între noi.